Asia - Date Generale

Asia este cel mai întins continent de pe Pământ și, de asemenea, cel mai populat. Suprafața sa constituie 8,7% din suprafața totală a Terrei și 29,8% din uscatul acesteia. Populația Asiei reprezintă mai mult de 60% din întreaga populație a Globului. Se poate considera ca fiind o subregiune a unui continent mai întins, Eurasia, situată la est de Munții Urali, Canalul Suez, Marea Neagră și Marea Caspică. Limitele acestui continent sunt Munții Ural și râul Ural la vest, Oceanul Arctic la nord, Oceanul Indian la sud, iar la est Marea Japoniei

Datorită întinderii mari, poziției geografice și altor factori, Asia sintetizează toate zonele de climă ale planetei. Principalii factori care determină și influențează clima Asiei sunt:

• localizarea și întinderea continentului;
• influența Oceanului Arctic (prin temperaturi scăzute și prezența banchizei);
• relieful relativ jos al părții de nord a continentului (care facilitează înghețarea solului);
• formarea alizeelor;
• influența curenților din Oceanul Pacific;

Interiorul regiunilor au latitudine mijlocie de deșert sau climat semi-arid, cu ierni aspre și veri foarte calde. Precipitațiile medii se situează sub 230 mm pe an. Marginile sudice și vestice ale continentului sunt caracterizate de o atmosferă musonică care trece prin interiorul rece sudic și estic al iernii. Deși termenul de musonic este aplicat tuturor climatelor estice și sudice ale Asiei, adevăratul termen de musonic este caracteristic numai părții de subcontinent Indian și Burma, în aceste zone precipitațiile anuale depășind 2000 mm anual.

Relief

Asia, imagine din satelit

Asia este continentul cu cele mai întinse și mai înalte lanțuri muntoase ale Terrei. Pe continentul asiatic se poate pune în evidență o treaptă montană situată la altitudini mai mari de 3000 m. Aceasta cuprinde munți foarte înalți, precum Himalaya, Pamir, Karakorum, Kunlun ș.a., și un podiș înalt (Podișul Tibet, situat la 5000 m).

Partea de nord a muntelui Everest văzut dinspre Tibet

Continentul asiatic este cunoscut prin cele mai mari altitudini ale planetei: vârful Chomolungma (8848 m) din Munții Himalaya și vârful Chogori sau K2 (8610 m). Deșerturile sunt mai rare, dintre care cel mai mare este Deșertul Gobi.

În Asia se întind câmpii, precum cea a Gangelui, Indusului, Chinei de Est, și tundre, precum tundra Siberiei.

Peninsulele sunt și ele prezente: Arabia (cea mai întinsă din lume), India, Kamceatka (de origine vulcanică) și Indochina.

Relieful este foarte variat.

Populația

Asia este și cel mai populat continent, această caracteristică fiind valabilă de-a lungul întregii istorii. Din cele circa 7 miliarde de locuitori ai planetei, 4 miliarde trăiesc în Asia, ceea ce reprezintă 60% (sau 3/5) din populația totală a Terrei.

În prezent, sporul natural al Asiei este aproape de 15%, ceea ce înseamnă că în fiecare an se adaugă 15 locuitori la fiecare 1000 de locuitori. În realitate, în fiecare an, populația Asiei crește cu 50 de milioane de locuitori.

Densitatea medie a populației este de 89 locuitori/km².

Hidrografie

Relieful și clima diferențiază aspectele hidrografice ale Asiei. Apele curgătoare se îndreaptă, dar nu în totalitate, spre oceanul planetar, existând mai multe arii endoreice, cea mai importantă și cea mai mare de pe Terra fiind în Asia Centrală, extinsă din zona Mării Caspice până dincolo de Munții Tian-Șan. În această regiune, unele ape sunt adevărate fluvii: Amudaria (2540 km) și Sârdaria (3019 km), altele având dimensiuni ceva mai reduse; unele se varsă în lacuri mari precum Aral și Balhaș.

Marea Caspică

A doua regiune endoreică principală este cea a Podișului Iran unde cel mai important curs de apă este râul Helmand care se varsă în zona mlaștinilor Hamun. Există și regiuni fără ape curgătoare (areice), cum este interiorul Peninsulei Arabia sau zona centrală a Deșertului Karakun (estul Mării Caspice).

Cea mai mare parte a teritoriului asiatic este străbătut de ape care se îndreaptă spre cele trei oceane învecinate, dar și spre Marea Mediterană și Marea Neagră. Spre Oceanul Arctic se îndreaptă marile fluvii siberiene: Obi (5410 Km), Enisei (4102 km) și Lena (4400 km). Înspre Oceanul Pacific se îndreaptă fluviile Amur (4440 km), Huanghe (4845 km), Chang Jiang(6300 km), Xijiang (1800 km), fluviul Roșu (1140 km), Mekongul (4220 km) și Menamul (1200 km). În Oceanul Indian se varsă Salweenul (3200 km), Gangele (2700 km) și Indusul (3180 km). În Golful Arabo-Persic se varsă Tigrul (1850 km) și Eufratul (2800 km).

Bazine